Credința in izolare. Interviu cu Cristina- mama full time și redactor de revista part time.
Vremea această este dificilă. Este un timp necunoscut. Fiecare dintre noi avem o experiența diferită în viața noastră, o perspectivă diferită asupra lume, în care afectează modul în care ne descurcăm. Atunci, avem nevoie de mai mult har pentru noi, pentru copii, pentru familie, și pentru colegii noștri. Astăzi, Cristina ne povește despre viața ei plin de har în perioada această.
Spune-ne câte ceva despre tine. Ce lucrezi sau ai lucrat, unde, de cât timp faci ce faci.
Mă numesc Cristina, sunt căsătorită de aproape 12 ani. Avem 3 copii, 2 băieți și o fată. Sunt introvertită dar îmi place să cunosc oameni noi. Înainte de a mă căsători, am lucrat ca misionară cu organizația Alege Viața, iar după ce m-am căsătorit, am lucrat la postul de televiziune creștin Alfa Omega pentru un an, după care am rămas acasă pentru îngrijirea primului nostru copil. De doi ani jumate am început să lucrez part time pentru o revistă online, principala mea ocupație rămânând aceea de a avea grijă de copiii noștri.
Ce presupune munca unei mame casnice?
Cred că munca unei mame casnice este aceeași cu a unei mame care lucrează și în afara casei, și anume: să se asigure de dezvoltarea armonioasă a copiilor. Și aici intră pregătirea meselor, curățenia în casă, spălarea hainelor, evaluarea copiilor pe domenii: unde sunt legat de dezvoltarea academică, a abilităților practice, a relației cu Dumnezeu și alte domenii, și care sunt pașii următori pentru lucrurile în care ei să crească. Munca unei mame casnice cred că mai implică asigurarea unui mediu de dragoste și acceptare, de afirmare și nu de descurajare, de confruntare și nu de a lăsa anumite aspecte netratate. Implică a lăsa loc tatălui în a fi implicat într-un mod activ în creșterea copiilor și a nu le face singură pe toate. Și cred că mai implică o creștere personală: nicio mamă nu este perfectă. Iar creșterea copiilor este modalitatea cea mai ușoară în care te confrunți cu limitele și slăbiciunile tale. Așa că ai nevoie de resurse, de idei, de călăuzire pentru a știi cum să fii o mamă bună pentru copiii tăi. Iar pentru asta, ai nevoie să îți faci timp pentru așa ceva.
Cine sunt colegii tăi, persoanele asupra cărora ai influență prin ceea ce faci/muncești? Sunt vecinii sau copiii colegii tăi?
Colegii mei sunt copiii, categoric. Pe lângă ei, este soțul meu, care lucrează de acasă. Vecinii, în special mămicile de la mine din bloc, surorile și cumnatele mele care sunt și ele mămici.
Cum poți influența lumea prin munca ta?
Este o întrebare așa de profundă. Cred că pot influența lumea prin felul în care copiii mei se dezvoltă și dau mai departe lucrurile pe care le-au învățat în casă: Bunătate, empatie, acceptare, smerenie, a da ceea ce e mai bun din tine, a pune mai mult preț pe oameni decât pe lucruri, a-ți recunoaște greșelile și a-ți cere iertare. Pot influența lumea, fiind alături de celelalte mame pe care le cunosc, încurajându-le, ascultându-le, alegând să fiu vulnerabilă cu slăbiciunile mele și împărtășind lucruri practice care am văzut că funcționează cu copiii mei.
Deși obișnuită cu munca de acasă, cum ți-a schimbat această perioadă în care toți suntem obligați într-o mai mare sau mai mică măsură să stăm acasă, modul de slujire, de lucru, interacțiunile cu vecinii și familia.
Categoric sunt mai focalizată pe copii din cauza închiderii școlilor și a faptului că nu putem ieși afară. Timpul este intins la maxim. Dar, pentru că știu că avem cu atât mai mult acum nevoie să păstrăm legătura unii cu alții, urmăresc acele momente în care iau legătura cu cineva online: prieteni, familie, cei de la biserica. Nici înainte nu aveam prea mult la dispoziție pentru a interacționa prea mult cu prietenii, cu vecinii sau cu cei de la biserică. Acum e și mai puțin. Continui să fac ceea ce făceam și înainte, să iau inițiativa online fiind gata să ascult și să ofer sprijin emoțional.
Cum munca ta, ca mamă, este influențată de credința pe care o ai, de lucrurile în care crezi?
Am început să am o relație apropiată cu Dumnezeu când eram studentă în anul I de facultate. De atunci încolo tot ce ține de viața mea a fost atins de Dumnezeu: ce înseamnă să iubesc, integritate, nevoia de a fi iertat și de a ierta, împlinire, bucurie și multe altele. Astfel că acum, prin ceea ce fac ca mamă, dau din ceea ce am primit toți anii aceștia de la Dumnezeu. Încerc să nu fac promisiuni pe care nu le pot ține, sunt gata să îmi recunosc greșelile și să îmi cer iertare, caut să arăt dragoste și când greșesc copiii sau când îi disciplinez, las loc pentru greșeli accidentale sau intenționate, vorbesc cu copiii despre lucrurile bune pe care ei le fac, prin toate acestea încercând de fapt să dau mai departe ceea ce eu am primit și primesc de la Dumnezeu.
Care sunt lucrurile cele mai dificile cu care te confrunți în jobul tău de mamă casnică dar poate și angajat part-time? Cum le depășești.
Unul din lucrurile cu care mă confrunt este faptul că deși știu ce trebuie făcut nu înseamnă că am și puterea să fac. Sunt momente în care îmi pierd răbdarea cu copiii, în care ridic tonul la ei, sau aleg să îi disciplinez într-un mod nepotrivit. În acele momente mi-e greu să îmi înfrânez pornirile și deși știu cum ar trebui să procedez, eșuez. După astfel de momente îmi iau un pic de timp să asimilez ce am făcut, apoi mă duc și îmi cer iertare, recunoscând față de copiii mei în mod specific acel lucru greșit și cerându-le iertare. Apoi mă gândesc la ce anume m-a făcut să reacționez în acel mod: dacă a fost din cauza oboselii, a stresului sau surmenării sau din cauză că nu mai am resurse. Desemenea mă gândesc cum anume ar fi trebuit să mă port defapt. Ca data viitoare să fiu mai pregătită. Iar după ce am identifac sursa, caut să tratez problema principală: să dorm, atunci când am ocazia, să îmi iau un pic de timp singură lăasându-i pe copii cu soțul meu, sau ieșind la o cafea cu o prietenă.
Ce încurajare ai pentru mamele care lucrează sau stau acasă?
Ca încurajare pentru orice mamă, indiferent dacă lucrează în afara casei sau stă acasă cu copiii, aș vrea să îi spun că nimeni nu te poate înlocui. Ești singura mamă pentru copilul sau copiii tăi. Iar ei vor avea nevoie de tine întotdeauna, indiferent de vârstă. Faptul că ești acolo pentru copiii tăi în fiecare zi, contează. Și chiar dacă noi ne comparăm cu alte mămici și ne vedem uneori mai puțin bune decât ele, eu cred că fiecare dintre noi suntem cea mai bună mamă pentru că Dumnezeu ne-a ales pe noi pentru copiii nostri. Iar copiii noștri au nevoie de noi, nu de mamele altor copii!
Mulțumim Cristina pentru timpul acordat și pentru cuvintele tale. Ești o binecuvântare.
Dacă ți-a plăcut acest articol, dacă ți-a fost de folos sau dacă știi o mamă care are nevoie de încurajare în această perioadă, dă un share pe pagina ta de facebook sau trimite link-ul cu acest interviu într-un mesaj sau un e-mail. Vrem să fim o încurajare pentru toți cei care vor să fie credincioși la locul de muncă, chiar și atunci când locul de muncă presupune îngrijirea și creșterea copiilor.
De asemenea, dacă vrei să citești alte articole pe tema „Credința în izolare” găsești aici o serie de interviuri cu Adri și Mărioara, cadre medicale, cu Mălina, ilustratoare, Paul, programator freelancer, și Ileana, mamă și product manager.
Photo by Daria Shevtsova on Unsplash
Photo by Charles Deluvio on Unsplash